Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește introducerea unei măsuri care ar putea genera reacții puternice la nivel național: interzicerea cumulului pensie–salariu pentru anumite categorii de angajați din sectorul public. Această propunere urmează să fie inclusă în pachetul 3 de reforme economice, ce va fi făcut public în această lună. Dacă va fi adoptată, măsura va obliga mii de bugetari să aleagă între pensia lunară și salariul încasat, afectând în special persoanele cu venituri foarte mari.
Executivul analizează în prezent modalitățile de implementare a interdicției privind cumulul pensiei cu salariul pentru anumite categorii de angajați din sistemul public. Scopul principal este reducerea inechităților și controlul cheltuielilor bugetare. Deși nu au fost stabilite încă categoriile exacte vizate, se ia în calcul aplicarea restricției asupra persoanelor care ocupă funcții publice și beneficiază simultan de pensii speciale sau de stat.
Unul dintre numele menționate în contextul acestei măsuri este Florin Georgescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). În vârstă de 71 de ani, Georgescu cumulează mai multe surse de venit, ceea ce îl face un potențial beneficiar al noii reguli.
Conform datelor publicate de Newsweek, Florin Georgescu încasează lunar un salariu de 83.000 de lei de la BNR, la care se adaugă două pensii: una contributivă, în valoare de 20.000 de lei, și o pensie specială de 7.200 de lei. Astfel, venitul său total depășește 110.000 de lei pe lună, o sumă considerabilă comparativ cu salariul mediu net din România, estimat la aproximativ 5.500 de lei.
Florin Georgescu este absolvent al Academiei de Studii Economice din București și deține un doctorat în economie. Înainte de 1989, a ocupat diverse funcții administrative, precum economist, inspector financiar și director general la Direcția Control de Stat București.
După Revoluție, cariera sa a evoluat rapid: în 1991–1992 a fost bursier Fulbright la Universitatea Kansas City din Statele Unite, iar în 1992 a fost numit secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Între 1992 și 1996, a deținut funcția de ministru al Finanțelor în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu.
De asemenea, a fost deputat în două mandate, între 1996 și 2004, perioadă în care a devenit beneficiar al unei pensii speciale. În anul 2000 a lucrat la Banca de Investiții și Dezvoltare, instituție fondată de Sorin Ovidiu Vîntu, iar ulterior s-a întors la BNR, unde ocupă funcția de viceguvernator.
Potrivit declarației de avere, Florin Georgescu deține un apartament, o casă de vacanță, precum și o colecție valoroasă de ceasuri, tablouri și obiecte de artă, estimate la circa 40.000 de euro. De asemenea, are economii și investiții în valoare de aproximativ patru milioane de lei.
Dacă interdicția cumulului pensie–salariu va fi adoptată, numeroși bugetari cu venituri mari vor fi nevoiți să renunțe la una dintre sursele de venit. Măsura ar putea afecta personalul din BNR, foști parlamentari, magistrați și alte categorii care beneficiază de pensii speciale sau au venituri semnificativ peste media națională.
Guvernul Bolojan susține că această inițiativă este necesară pentru a corecta inechitățile din sistemul public și pentru a promova echitatea socială. Totuși, analiștii avertizează că aplicarea măsurii ar putea întâmpina obstacole legale, în special în cazul persoanelor cu drepturi de pensie deja consolidate.
Executivul a anunțat că pachetul de reforme va fi supus dezbaterii publice înainte de adoptare, pentru a preveni interpretările eronate și nemulțumirile. Dacă interdicția cumulului pensie–salariu va fi implementată, România va urma exemplul altor state europene care au stabilit limite similare pentru veniturile provenite din fonduri publice.
Rămâne de văzut cum va fi formulată versiunea finală a măsurii și câți dintre actualii beneficiari vor renunța la una dintre sursele de venit. Cert este că, pentru mulți dintre aceștia, noua lege ar putea marca sfârșitul unor privilegii financiare importante.
