Parchetele de pe lângă judecătorii ar putea fi reunite în 41 de structuri județene

• Fiecare județ ar avea un singur parchet: Proiectul nu include unitățile din București. Cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe ar fi reunite în 41 de structuri, cu sediul principal în reședința de județ și sedii permanente în celelalte localități unde funcționează judecătorii.

• Competența locală ar fi păstrată: Sediul central și cele secundare ar acoperi teritoriul județului, iar fiecare punct de lucru ar avea o circumscripție corespunzătoare celei a judecătoriei din localitatea respectivă.

• Posturile de conducere din afara reședințelor ar deveni funcții de execuție: Schimbarea i-ar viza pe prim-procurori și pe grefierii-șefi. Persoanele care ocupă acum aceste funcții ar urma să fie încadrate pe noile posturi; după reorganizare ar rămâne câte 41 de funcții pentru fiecare dintre cele două categorii.

• Structurile mici sunt indicate drept motiv al reorganizării: Dintre cele 175 de unități, 108 au cel mult cinci procurori, iar 12 au funcționat fără niciun procuror în intervalul 2018–2026. Volumul de lucru poate varia de până la nouă ori între parchete; reunirea ar permite repartizarea mai echilibrată a dosarelor și trimiterea cauzelor complexe către alte sedii din județ.

• Proiectul prevede economii și redistribuirea posturilor vacante: Ar fi eliminate 134 de funcții de prim-procuror și tot atâtea de grefier-șef. Estimarea indică economii de peste șase milioane de lei pe lună, aproape 74 de milioane anual. Posturile vacante de procuror ar putea fi mutate mai întâi între județe grupate în regiuni de câte trei-patru, apoi la nivel național. Inițiativa, elaborată împreună cu Secția pentru procurori a CSM și Parchetul General, este în avizare interinstituțională, după care poate ajunge la Guvern și Parlament.