Finanțare insuficientă și suspiciuni de fraudă în sănătatea din România
Potrivit CNAS, aproximativ 2,9 milioane de persoane nu plătesc contribuții de asigurări de sănătate, iar autoritățile verifică raportările a 25 de unități medicale din 13 județe. Pacienții au găsit în evidențele digitale investigații pe care spun că nu le-au făcut; valoarea serviciilor suspecte este estimată la 5 miliarde de lei.
• Aproximativ 2,9 milioane de persoane fără contribuții – Larisa Mezinu-Bălan, șefa interimară a CNAS, a declarat că acestea reprezintă circa 15% din populație, iar 99% au sub 60 de ani. O parte s-ar putea să nu mai locuiască în România. Verificarea veniturilor împreună cu ANAF ar putea clarifica cine este scutit; contribuțiile celor care nu se încadrează în scutiri ar putea aduce anual 2,5 miliarde de lei. Regulile de exceptare cuprind 23 de categorii.
• Rafila susține un buget de sănătate de 9% din PIB – Fostul ministru afirmă că finanțarea rămâne redusă, deși sectorul are un buget de peste 100 de miliarde de lei. Gospodăriile suportă direct aproximativ 26% din cheltuielile medicale, față de o medie europeană de circa 15%. Rafila indică și colectarea mai bună a taxelor drept posibilă sursă: veniturile României reprezintă 32–33% din PIB, față de aproximativ 45% în UE. El propune informarea pacienților despre timpul de așteptare și extinderea asigurărilor suplimentare.
• Alocare suplimentară de 8,3 miliarde de lei – Mircea Govor a prezentat în Parlament o declarație politică despre dificultățile financiare ale sistemului. Din sumă, 7,1 miliarde de lei revin CNAS, iar 1,2 miliarde Ministerului Sănătății. Govor a menționat întârzieri la plata furnizorilor, lipsa medicamentelor și materialelor sanitare, problemele finanțării urgențelor și presiunea asupra personalului. El cere finanțare stabilă, predictibilă și corelată cu activitatea unităților și nevoile pacienților.
• Verificări în 25 de unități din 13 județe – Ministerul Sănătății și CNAS analizează raportările pe șase luni ale unor instituții publice și private. Sunt comparate programările, pontajele personalului și serviciile declarate asigurătorului. Printre semnalele de alarmă se află servicii raportate peste limita fizică de 24 de ore pe zi, CT-uri limitate la o regiune a corpului facturate ca examinări complete și investigații înregistrate repetat.
• Pacienții au semnalat posibile nereguli – Platforma e-Sănătatea Mea oferă acces la zece ani de date medicale. Circa 82.000 de persoane și-au creat cont, iar CNAS primește săptămânal 5–10 sesizări. Unii utilizatori au găsit în numele lor RMN-uri și consultații de specialitate despre care spun că nu au beneficiat. Valoarea totală estimată a raportărilor suspecte este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Acest rezumat a fost realizat de inteligența artificială. Încearcă să fie deșteaptă, dar și ea poate avea zile proaste.
Surse utilizate (6)
Pontmaros
Ötmilliárd lejes egészségügyi csalás gyanúja Romániában – A betegek nevére fiktív vizsgálatokat és konzultációkat számoltak el
PresaSM (Szatmár)
Mircea Govor cere bani mai mulți pentru sistemul sanitar: „Sănătatea românilor nu poate depinde de rectificări bugetare succesive”
Mediafax
O povară prea mare pentru familii. Rafila susține că românii suportă aproximativ 26% din cheltuielile pentru sănătate, față de 15% cât este media europeană
ProTV Stiri
Pacienții români au scos la iveală o fraudă de 5 miliarde de lei în sistemul sanitar. Ce au descoperit în „e-Sănătatea Mea”
Digi24
Aproape 3 milioane de români înscriși la medicul de familie nu plătesc contribuția la sănătate. Ce spune șefa CNAS
ProTV Stiri
Aproape trei milioane de români nu sunt asigurați. Șefa CNAS: Trebuie să extindem baza contributorilor

