Ministerul Justiției propune unirea a 134 de parchete

• Ar urma să funcționeze structuri la nivel de județ: Cele 175 de parchete aferente judecătoriilor din județe ar fi reunite în 41 de unități, fără includerea celor din București. Fiecare structură ar avea centrul în reședința de județ și puncte de lucru permanente în celelalte localități cu judecătorii. Competența acestor puncte ar corespunde teritoriului instanțelor locale.

• Inițiativa parcurge etapa consultărilor instituționale: Ministerul a pregătit proiectul împreună cu secția pentru procurori a CSM și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte. După avizarea de către instituțiile vizate, documentul ar urma să ajungă la Guvern, apoi să fie înaintat Parlamentului.

• Datele prezentate indică diferențe de personal și de activitate: Dintre cele 175 de parchete județene, 108 au cel mult cinci procurori, iar 12 au lucrat fără niciun procuror în intervalul 2018–2026. Volumul de muncă poate varia de până la nouă ori între unități. Reorganizarea ar permite distribuirea mai uniformă a dosarelor și trimiterea unor cauze complexe către procurori din alte sedii ale aceluiași județ.

• Centrele județene ar putea atrage mai ușor procurori: Susținătorii proiectului consideră că posturile din reședințele de județ ar fi mai accesibile candidaților tineri decât cele din localități îndepărtate. În unitățile mai mari, conducerea ar putea aloca mai mult timp coordonării. În Prahova, exemplul prezentat indică o reducere de la șapte la patru poziții de conducere.

• Sunt vizate 268 de funcții, iar economiile diferă în estimări: Ar dispărea 134 de posturi de prim-procuror și tot atâtea de grefier-șef. Calculul detaliat indică economii lunare de peste șase milioane de lei, adică aproape 74 de milioane pe an; ministrul a menționat și un nivel apropiat de 80 de milioane. Posturile vacante ar putea fi redistribuite mai întâi într-o zonă de trei-patru județe, apoi la nivel național.