Reactorul de la Cernavodă ar putea fi repornit în noiembrie, dar scăderea prețurilor la energie nu este sigură

• În jurul datei de 15 noiembrie ar putea fi repornit unul dintre reactoare, dacă tendințele și prognozele actuale se mențin, a declarat ministrul Energiei. Estimarea este de aproximativ două săptămâni, dar se poate modifica în funcție de prognoze.

• Există șanse de repornire la începutul lunii noiembrie, potrivit fostului secretar de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Acesta a invocat informații publice și a spus că cel puțin unul dintre reactoare ar putea fi repornit la începutul lunii viitoare; anterior, repornirea era așteptată în octombrie.

• Producția ar putea reveni treptat: mai întâi ar putea fi pornit un reactor, apoi și al doilea, dacă debitul Dunării va fi suficient. Ar putea fi nevoie de precipitații suplimentare.

• Debitul Dunării a crescut în ultima perioadă, dar, potrivit ministrului, încă nu este suficient pentru repornire. Conform relatării ProTV, nivelul apei ar putea crește cu 1–2 centimetri pe zi.

• Cele mai recente date despre nivelul apei indică 261 de centimetri la centrala de la Cernavodă, iar pentru 3 noiembrie era prognozat un nivel de 248 de centimetri. Potrivit reportajului, este încă nevoie de o creștere considerabilă; nivelul menționat la momentul opririi a fost de minus 230 de centimetri.

• Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar unitatea 2 pe 13 august, în mod controlat, din cauza nivelului scăzut al Dunării. Potrivit informării din 11 octombrie, ambele unități se aflau în stare sigură de oprire, fără riscuri pentru securitatea nucleară.

• Impactul opririi asupra pieței s-ar putea resimți, potrivit lui Bușoi, în toamna și iarna acestui an, precum și în primăvara anului viitor.

• Înainte de oprire, centrala asigura aproximativ 20% din energia electrică produsă în sistemul energetic național al României.

• Repornirea ambelor reactoare ar putea adăuga până la 1.400 de megawați la producția disponibilă în sistemul energetic românesc și ar reduce dependența de importurile scumpe din timpul serii.

• Repornirea ar putea diminua presiunea asupra aprovizionării, iar producția suplimentară ar putea reduce într-o anumită măsură prețurile, însă ieftinirea pentru consumatori nu este automată. Deficitul regional de energie și piețele interconectate limitează efectul.

• Prețurile din România sunt influențate și de piețele regionale și europene, în special de prețurile de pe piețele pentru ziua următoare (PZU). Potrivit lui Bușoi, un rol mai important al contractelor pe termen lung ar putea reduce volatilitatea.

• Prețul energiei electrice pentru gospodării raportat la puterea de cumpărare este cel mai ridicat din UE, potrivit lui Bușoi; în valori absolute, România s-a clasat însă pe locul al nouălea între statele membre în prima jumătate a anului 2026. Prețurile ridicate la energie reprezintă o problemă în toată Europa, afectează competitivitatea industriilor energointensive și contribuie la inflație.

• Investițiile private și capacitățile de producție pentru autoconsum au extins capacitatea energetică a României, potrivit lui Bușoi, însă investițiile companiilor energetice de stat ar fi putut avansa mai rapid.

• Măsurile hidrotehnice analizate pentru creșterea alimentării cu apă nu au dat rezultatele așteptate. Printre soluțiile propuse se numără redirecționarea unei părți din apa Dunării către brațul Bala; ministrul Energiei urmează să viziteze zona în cursul săptămânii.