CEDO a respins plângerile a cinci judecători români privind eșalonarea restanțelor salariale

• Decizia CEDO din 13 octombrie a declarat în unanimitate inadmisibile plângerile a cinci judecători români în cauza Pușcașu și alții împotriva României. Reclamanții susțineau că eșalonarea plății unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri definitive le-a încălcat dreptul de proprietate.

• Curtea a considerat că măsurile Guvernului au fost justificate de dificultățile bugetare excepționale. Plata imediată a întregii sume ar fi afectat grav bugetul statului, iar eșalonarea a urmărit un scop legitim și nu a reprezentat un refuz arbitrar sau o întârziere nejustificată.

• Stabilirea priorităților bugetare ține de atribuțiile Guvernului și Parlamentului. Potrivit CEDO, instanțele naționale nu se pot substitui puterilor executivă și legislativă în deciziile de politică economică privind distribuirea fondurilor publice.

• CEDO a semnalat și riscul unui conflict de interese în litigiile privind salarizarea magistraților. Curtea a arătat că poate apărea o problemă atunci când judecătorii soluționează litigii privind beneficii ale căror efecte se pot extinde asupra întregii magistraturi și de care pot beneficia ei înșiși. Totuși, nu a stabilit că hotărârile respective ar fi nevalide sau ilegale.

• Curtea a luat în considerare veniturile reclamanților și plățile deja efectuate. Potrivit constatărilor sale, veniturile judecătorilor erau mult peste media din România și niciun reclamant nu a demonstrat că amânarea plăților i-a pus în pericol nivelul de trai; o parte din restanțe fusese achitată, iar sumele datorate erau, în unele cazuri, actualizate cu inflația și purtau dobânzi.

• Hotărârea de la Strasbourg nu anulează decizia definitivă pronunțată anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție. CEDO nu retrage drepturile salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești, ci concluzionează că amânarea plăților nu a încălcat, prin ea însăși, drepturile fundamentale ale reclamanților.