Magyar Péter a dat România și Franța drept exemple ale efectelor cheltuielilor excesive

• La 19 octombrie, în Parlamentul de la Budapesta, Magyar Péter a invocat România și Franța pentru a ilustra unde poate duce lipsa controlului, timp de mai mulți ani, asupra cheltuielilor excesive, corupției și furtului.

• Guvernul ungar vizează un deficit de 4,9% din PIB în 2027, față de aproximativ 7,5% estimat pentru anul în curs. Ținta este sub prognoza medie de 5,3% a analiștilor consultați de Reuters.

• Potrivit prognozei Comisiei Europene din mai 2026, deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% în 2027, niveluri care rămân peste pragul de referință de 3% stabilit de regulile europene.

• Proiectul de buget al Ungariei prevede cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți. Acestea ar finanța majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public, dublarea alocațiilor familiale și reduceri de impozite pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici.

• Pentru finanțarea măsurilor și reducerea deficitului, guvernul intenționează să introducă un impozit pe avere, să majoreze taxele pentru companiile energetice și să crească de la 9% la 11% impozitul pe profit pentru firmele cu cifre de afaceri mari. Magyar Péter estimează că reducerea corupției și a cheltuielilor excesive din sectorul public ar putea genera economii echivalente cu 1,5% din PIB.

• Guvernul ungar urmărește să reducă deficitul sub 3% din PIB până în 2030, un obiectiv important și pentru pregătirea adoptării monedei euro. Analiștii consideră posibilă aderarea Ungariei la zona euro în 2032 sau 2033; după anunțarea țintei bugetare, forintul s-a apreciat, însă rămâne de văzut dacă planurile vor putea fi aplicate.