Hegseth, în fața votului pentru destituire: Trump îl susține, iar ministrul respinge acuzațiile

• Inițiativa depusă luni de Thomas Massie a declanșat termenul de două zile pentru votul din Camera Reprezentanților, care ar putea avea loc până miercuri. Cele opt capete de acuzare includ lansarea și continuarea războiului cu Iranul fără aprobarea Congresului, nerespectarea limitei de 90 de zile prevăzute de legislația privind puterile de război și presupuse abuzuri legate de alte operațiuni. Acestea sunt acuzațiile lui Massie, nu constatări definitive.

• Alte reproșuri din rezoluție se referă la lovituri împotriva unor presupuși traficanți de droguri, capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, misiuni din Yemen și protecția civililor. Massie susține că Hegseth pune în pericol ordinea constituțională și a prezis că acesta nu va rămâne la conducerea Pentagonului până la sfârșitul anului.

• Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru Hegseth și l-a atacat pe Massie, făcând referire și la înfrângerea acestuia în alegerile primare. Președintele a invocat rezultatele recrutării și succese militare pe care le atribuie administrației în Venezuela și Iran. Mike Johnson s-a opus procedurii, argumentând că desfășurarea ei în timpul unor confruntări externe ar putea transmite un semnal nefavorabil aliaților și adversarilor SUA.

• Hegseth a susținut marți o conferință de presă la Pentagon, prima din luna mai, și a prezentat procedura drept o acțiune motivată politic, despre care a spus că pune în pericol militarii. El și-a asumat deciziile privind operațiunile din Iran și a afirmat că le-ar lua din nou. Ministrul a invocat sprijinul lui Trump și al vicepreședintelui JD Vance, dar nu a răspuns direct unei întrebări despre nemulțumirea alegătorilor față de război.

• Precedentul istoric datează din 1876, când William Belknap a devenit primul și, până în prezent, singurul conducător civil al armatei SUA vizat de o procedură de destituire inițiată de Congres. În Cameră este suficientă majoritatea simplă, însă condamnárea în Senat necesită două treimi din voturi; republicanii dețin 53 din cele 100 de locuri. Potrivit surselor, rezoluția ar putea trece de Cameră înainte ca democrații să preia conducerea, pe 3 ianuarie.