Guvernul propune evaluarea riscurilor școlare și cursuri pentru prevenirea extremismului violent

• Strategia pune accent pe prevenție și pe coordonarea instituțiilor. Potrivit evaluării autorităților, România nu se confruntă în prezent cu un fenomen extins de extremism violent, însă polarizarea, teoriile conspiraționiste, discursul de ură și dezinformarea pot favoriza radicalizarea. Documentul amintește și acte grave de violență comise de minori în 2026.

• Riscurile ar urma să fie evaluate anual în 100 de școli. Planul prevede și activități pentru elevi, menite să-i ajute să distingă propaganda extremistă și informațiile înșelătoare.

• Patru mii de consilieri și psihologi școlari ar urma să participe la cursuri de cel puțin 40 de ore, între 2027 și 2030. În fiecare an, minimum 100 de angajați din fiecare categorie — personal medical și de pază — ar urma să beneficieze de instruire de cel puțin 20 de ore. Pregătirea ar include recunoașterea semnelor de risc, intervenția și îndrumarea cazurilor.

• Școlile ar urma să raporteze periodic situațiile suspecte de radicalizare. Consilierii și psihologii ar întocmi informări despre cazurile observate, conform procedurilor prevăzute în planul de acțiune.

• Platformele online sunt prezentate drept medii de răspândire a propagandei, fără ca proiectul să stabilească un buget dedicat măsurilor. Sunt menționate rețele sociale, servicii de mesagerie criptată și platforme video, dar și servicii de comunicare și jocuri folosite de tineri. Documentul semnalează totodată intensificarea discursului ostil față de minorități după alegeri, amenințări la adresa unor jurnaliști și cercetători, precum și incidente împotriva lucrătorilor străini.