Știre sintetizată cu AIGeneralacum 4 ore

Mai multe modele propuse pentru reorganizarea administrativă a României

Politicienii români au avansat variante diferite pentru reorganizarea teritorială, însă nu a fost luată încă o decizie oficială. Discuțiile vizează cele opt regiuni de dezvoltare, statutul județelor Harghita și Covasna și modul de pregătire a reformei.

• Regiunile de dezvoltare ar putea servi drept punct de plecare: Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a propus ca o eventuală regionalizare să pornească de la cele opt ADR-uri existente. Ea a precizat că aceasta este o opinie personală, nu poziția PSD sau a Guvernului. Regiunile actuale au roluri de planificare economică și gestionare a fondurilor europene, fără să fie unități administrativ-teritoriale. Vasilescu a amintit un proiect de alimentare cu apă desfășurat în două județe: investiția a durat 13 ani, dintre care șapte au fost consumați de proceduri.

• Boc susține opt regiuni mari și două județe separate: Propunerea primarului din Cluj-Napoca lasă Harghita și Covasna în afara celor opt regiuni. Boc a justificat formula prin necesitatea de a ține cont de particularitățile comunității maghiare și a precizat că nu vorbește în numele PNL. Traian Băsescu sprijină aceeași variantă și consideră că modelul celor 15 circumscripții ale curților de apel ar produce unități prea mici. PSD a menționat anterior această împărțire judiciară drept un posibil reper.

• Băsescu cere o reformă coordonată de Guvern: Fostul președinte susține că executivul ar trebui să stabilească direcția reorganizării, concomitent cu trecerea la nivel regional a unor structuri precum instanțele, poliția, jandarmeria și serviciile de sănătate publică. El consideră necesară și digitalizarea. Achizițiile și proiectele comune ar putea reduce costurile și repetarea procedurilor derulate separat de fiecare județ.

• Guvernul nu a ales încă o variantă: Premierul Luca Niculescu a spus că reorganizarea este necesară, dar propunerile vor fi analizate după încheierea, în martie, a perioadei pentru comasări voluntare. Unirea obligatorie a unităților administrative cu mai puțin de 3.000 de locuitori rămâne o propunere, nu o decizie. Vasilescu a susținut și consultarea structurilor asociative ale administrației locale.

• UDMR cere fundamentare și implicarea locuitorilor: Turos Lóránd afirmă că reforma poate afecta comunitățile locale și solicită o analiză tehnică, precum și referendumuri. El a criticat schimbarea succesivă a pragului discutat pentru comasări, de la 1.500 la 3.000 și apoi la 5.000 de locuitori. UDMR a avertizat că ar putea depune o moțiune de cenzură dacă Guvernul ar adopta reforma prin angajarea răspunderii în Parlament.

Acest rezumat a fost realizat de inteligența artificială. Încearcă să fie deșteaptă, dar și ea poate avea zile proaste.

Surse utilizate (14)