Reforma teritorială a României: temeri politice și fonduri europene

• Toma consideră că reforma ar putea servi și unor interese electorale. Primarul din Buzău a avansat posibilitatea ca reorganizarea să îmbunătățească poziția PSD la alegerile din 2028, fără să respingă nevoia schimbărilor. El a propus implicarea Guvernului și a Academiei Române în pregătire, urmată de consultări cu toate partidele și cu președintele Nicușor Dan.

• Fuziunile ar putea afecta între 15.000 și 18.000 de funcții locale. Estimarea anterioară a lui Dragoș Benea se referă la posturi de primar, viceprimar și consilier, în cazul unirii unor localități mici.

• Grupul PSD este coordonat de Benea, eurodeputat și vicepreședinte al partidului. Comisiile județene ar urma să evalueze sustenabilitatea localităților prin șase criterii fără caracter politic. Organizarea teritorială a curților de apel este analizată ca posibil model pentru elaborarea metodologiei.

• Documentul ar putea fi primul plan național de reformă teritorială din 1968 încoace. Potrivit lui Benea, proiectul ar trece prin mai multe etape de pregătire înaintea dezbaterii. Decizia finală ar aparține Guvernului, care ar putea să își asume răspunderea în fața Parlamentului.

• Noul cadru financiar european, care începe în 2028, este un motiv pentru reorganizare. Benea anticipează reducerea fondurilor de coeziune și o competiție mai mare pentru acestea, inclusiv cu agricultura. În discuțiile de la Bruxelles despre politica regională, el observă o atenție sporită asupra competiției dintre orașe, în timp ce inovarea, tehnologia și industria de apărare se numără printre prioritățile UE.